23.08.2023, ora 16.00, Cinema Râșnov, live offline și online
În cadrul Festivalului de Film și Istorii Râșnov 2023
Dezbatere culturală organizată în parteneriat cu platforma Formare Culturală
Urmărește offline, detalii aici
Urmărește live
Vorbitori
Marius Turda – despre tema ‘străinului’ și a ‘celuilalt’
Prezentarea sa este despre ‘străinii’ care ne vizitează; ‘străinii’ care muncesc în brutării, dar și despre ‘ceilalți’ dintre noi pe care îi percepem diferiți (pe baza culorii pielii, originii etnice, preferinței sexuale etc); despre acceptare și respingere, înțelegere și armonie socială.
Marius Turda este profesor la Departamentul de Istorie, Filosofie și Religie, Universitatea Oxford Brookes din 2005. Marius face cercetări în istoria ideilor, istoria științei și istoria medicinei. Proiectul său actual este pe rasă și rasism; istoria eugeniei; Holocaustul; istoria antropologiei în România şi Ungaria.
Este director fondator al Institutului Cantemir de la Universitatea din Oxford (2012-2013) și fondator al Grupului de Lucru pentru Istoria Eugeniei și Raselor (HRE), înființat în 2006. Între 2010 și 2014 a fost director adjunct, Centrul pentru Sănătate, Medicină și Societate. Este membru al Academiei Europaea, Fellow al Royal Historical Society și Fellow al Institutului Galton. În 2006, Marius Turda a înființat Grupul de Lucru în Istoria Raselor și Eugeniei.
Diana Mărgărit – Despre fenomenul contestatar românesc
Prezentarea sa este despre fenomenul contestatar românesc incepand cu 2012, marcand motivele, tipurile de manifestare (iesit in strada, petiții, dat în judecată) dar și legăturile cu istoria recentă – ce anume „îi mână în luptă” pe contestatari, explicit sau in subsidiar.
Diana Mărgărit este conferențiară doctor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, în cadrul Departamentului de Științe Politice, Relații Internaționale și Studii Europene, unde predă cursuri de mișcări sociale, ideologii politice și organizații internaționale. De asemenea, este cercetătoare postdoctorală la Universitatea Babeș-Bolyai, în cadrul proiectului internațional Prodem Protests and Democracy: How Movement Parties, Social Movements and Active Citizens are Reshaping Europe, finanțat de Volkswagen Stiftung. A scris Pe culmile democrației. De la statul-națiune la sfera globală [2013] și, împreună cu A. Carpinschi, Organizațiile internaționale [2011]. De asemenea, a editat, împreună cu A. Tofan, volumul Bestiarul puterii [2014] și cu C. Jeler, Seriozitatea jocului [2021]. Domeniile sale de interes sunt mișcările sociale în secolul 21, în special fenomenul protestatar românesc începând cu 2012, acțiune și organizare la nivelul societății civile, raportul cetățean-stat, artă-civism-contestare politică. În ultimii ani, a conferențiat și a publicat diverse articole/studii despre diverse mișcări sociale recente, precum și despre protestele românești din ultimii ani.
Cristian Vasile – Corectitudinea politică în istoriografie
Prezentarea va urmări sensurile pe care le-a căpătat sintagma „corectitudine politică“ în ultimele trei decenii în spațiul cultural românesc, cu o atenție specială asupra istoriografiei. Intervenția va surprinde modul în care diverși istorici sau oameni de cultură au înțeles acest concept și aplicarea lui în mediul istoriografic (cu referire la folosirea unor etnonime, la respectarea unor reguli/recomandări impuse/sugerate de organisme europene sau internaționale).
Cristian Vasile este cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „N. Iorga“, redactor șef adjunct al publicaţiei academice Studii şi Materiale de Istorie Contemporană . Dintre cărțile sale amintim volumul: „Viaţa intelectuală şi artistică în primul deceniu al regimului Ceauşescu, 1965-1974” (Humanitas, 2014). Are în pregătire un volum despre literatură şi ideologie în anii 1970 şi 1980. Este coordonator de doctorate în domeniul Istorie și predă în cadrul Şcolii de Studii Avansate a Academiei Române.
Adrian Cioflâncă – Trecuturi noi: (re)descoperire, relectură, rescriere
Prezentarea sa este despre surse, tabuuri istorice, reinterpretări in legătură cu trecutul recent.
Adrian Cioflâncă este directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman” . Membru al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. A fost membru în Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România (2003-2004) și expert în Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (2006), contribuind la Rapoartele Finale ale celor două comisii. Din 2005 este membru în delegația României la International Holocaust Remembrance Alliance. Beneficiar al mai multor burse și granturi de cercetare, între care Tziporah Wiesel Fellow al United States Holocaust Memorial Museum (2009). A coordonat, în 2010, proiectul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” care a dus la descoperirea unei gropi comune în Popricani (jud. Iași), cu 36 de evrei uciși în timpul Holocaustului. A publicat mai multe studii în domenii precum istoria Holocaustului, istoria comunismului, violență politică, istorie culturală, teoria istoriei. A editat opt volume, în colaborare; cel mai recent: „Antisemitismul și Holocaustul din perspectivă comunistă. Un caz de distorsiune ideologică”, în Adrian Cioflâncă (ed.), Discurs și violență antisemită în România modernă, număr tematic al „Revistei de Istorie a Evreilor din România”, nr. 4-5 (20-21), 2019-2020.
Moderator
Oana Nasui – O introducere scurtă în conceptul de cancel culture
Cancel culture este o mișcare socio-culturală eterogenă, care se manifestă diferit – acțiuni de activism, boicot, distrugere, sancționare, ostracizare, umilire publică, „anularea” întregii persoane, hărțuirea cibernetică, pentru motive diferite – rescrierea istoriei, umplerea golurilor informaționale din istorie, redresarea unui echilibru social.
Cu experiență profesională în domeniile expertizei culturale: consultanță, management, evaluare, formare profesională, Oana Nasui activează ca fondator și dezvoltator de proiecte și programe culturale și creative: managing partner la Nasui collection $ archives, director dezvoltare la PostModernism Museum, fondator, trainer, producător cultural la platforma Formare Culturală, project manager la cea mai mare platformă de promovare a culturii vizuale contemporane românești Modernism.ro, evaluator de proiecte culturale și editoriale și consultant în planificare culturală – programe, strategii, politici.
În perioada 2018-2019 a fost coordonator al unei propuneri de politică publică privind Statutul Artistului în România, în cadrul proiectului Cultura Alternativă, a coordonat prima Strategie culturală și creativă a Bucureștiului 2015-2025 și a fost responsabil de comunicare la programul Sibiu Capitală Culturală Europeană 2007.
Oana a absolvit Studii Culturale Europene la Universitatea București, are un masterat în Antropologia Spațiului Sacru la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu, are cursuri specializate de management de proiect, comunicare, management și antreprenoriat, CSR (Corporate Social Responsibility) și este acreditată ca Expert Accesare Fonduri structurale şi de Coeziune Europene (Cod COR 241948), Formator (Cod COR 242401), Facilitator de dezvoltare comunitară (Cod COR 341204), Specialist în activitatea de lobby (Cod COR 243220).
///
Dezbaterea face parte din Festivalul de ilm și Istorii de la Râșnov. În cadrul FFIR 2023 au loc peste 60 de proiecţii de film, 16 dezbateri cu peste 60 de invitați speciali, 10 evenimente speciale, 15 concerte, 5 reprezentații de teatru, peste 60 de artiști implicati, 40 de studenți şi liceeni, expoziţii ș.a. Toate acestea sunt găzduite la Râșnov (Cetate, Cinema Amza Pellea, Școala Peter Thal, Biserica Evanghelică, Centrul Schubz, Piața Unirii), Brașov (Bastionul Țesătorilor), Codlea (Promenadă, Casa de Cultură), Feldioara (Cetate) și Bran (Castel). Un eveniment pentru Ţara Bârsei.
Festivalul de Film și Istorii este un eveniment certificat Europe for Festivals, Festivals for Europe și Eveniment Responsabil, organizat de Primăria Râșnov, Asociația Mioritics și Asociația Râșnov Society.
